Benelux.ro

Reprezentanti ai vechii nobilimi si foste gimnaste, printre romanii care traiesc in Luxemburg

Ambasadorul Vlad Alexandrescu

Situat in inima Europei Occidentale, Marele Ducat al Luxemburgului este unul din statele Uniunii unde prezenta romanilor se mentine la cote scazute, spre deosebire de principalele destinatii preferate de romanii din diaspora, cum ar fi Italia sau Spania. Romanii din Luxemburg alcatuiesc o mica elita culturala si profesionala, intr-un mini-stat care pare o oaza de liniste si unde criminalitatea inregistreaza un nivel minim. Romanii stabiliti in Luxemburg sunt putin peste 900, la o populatie totala de aproape 500 000 de locuitori. Micul stat al Beneluxului este destul de primitor cu imigrantii occidentali (strainii reprezinta 39% din totalul populatiei), dar mai putini deschis romanilor, datorita impunerii unui "regim tranzitoriu" de catre guvernul luxemburghez in campul muncii dupa aderarea la UE. Prezenta concetatenilor nostri se situeaza mult sub nivelul portughezilor, al francezilor sau chiar al italienilor.

Desi mai putin importanti ca numar, romanii din Luxemburg se pot mandri ca au dat ducatului multe valori: muzicieni, arhitecti, medici etc. Printre altele, au dat si cea mai frumoasa fata din Ducat. Theodora Banica, 20 de ani, originara din Romania, este Miss Luxemburg 2009 si va reprezenta tara de adoptie la concursul Miss Earth 2009.

 
"Cea mai mare parte, functionari europeni"

Potrivit ES, domnul Vlad Alexandrescu, Ambasador al Romaniei la Luxemburg, romanii din marele Ducat se pot imparti in 3 categorii: "...Prima este cea formata de persoane care au emigrat inainte de revolutia din decembrie 1989, venind, fie direct in Luxemburg (mai rar), fie din alte tari vest-europene. Cel de-al doilea grup este cel al persoanelor care au emigrat dupa anul 1990 pana la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Si in sfarsit, a treia categorie: chiar daca nu se poate vorbi stricto sensu de imigratie, este vorba despre romaniii care au ajuns in Marele Ducat dupa 1 ianuarie 2007, si care sunt in cea mai mare parte functionari la institutiile Uniunii Europene cu sediul in orasul Luxemburg. Ei au contracte temporare de munca (este cazul, de pilda, al judecatorilor romani la Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, la Tribunalul de Prima Instanta, al membrului roman al Curtii de Conturi), contracte pe durata nedeterminata (functionari recrutati prin concurs la diferitele directii ale Parlamentului European, ale Comisiei Europene, la Oficiul de Publicatii etc.), sau fac simple stagii temporare la diferite organisme europene."...Hotnews

Olanda vrea sa-i trimita pe imigrantii romani la cursuri de integrare

Politicienii olandezi vor sa-i trimita pe imigrantii din Polonia, Bulgaria si Romania la cursuri platite de integrare, similare celor la care trebuie sa mearga nou-venitii din Africa sau Asia. Deocamdata se gandesc cum pot ocoli legea UE, care interzice acest lucru, relateaza Gazeta Wyborcza, consultata de Rompres.

"Un turc modern din Istanbul trebuie sa faca un curs de integrare, in timp ce o persoana dintr-un sat bulgaresc nu trebuie, chiar daca diferentele care-l despart de societatea olandeza sunt mult mai mari", explica recent deputatul liberal Halbe Zijlstra pentru cotidianul "Volkskrant". "Nu putem permite aparitia unor noi ghetouri. Afluenta de imigranti din Europa Centrala reprezinta o problema uriasa, pe care nu o percepem asa cum trebuie", spune socialistul Paul Ulenbelt.

Ideea fortarii imigrantilor din Polonia si cele doua noi tari ale Uniunii Europene sa participe la cursuri de limba si integrare este sprijinita de majoritatea deputatilor din partidele liberal, social-democrat si crestin-democrat. Ei ar putea vota o lege in acest sens daca nu ar fi legislatia UE, care impune libera circulatie a lucratorilor. "Nu-i putem obliga pe imigranti sa mearga la cursuri", declara Gerard Westerhof, purtatorul de cuvant al ministerului care se ocupa de integrarea imigrantilor. "Ministrul integrarii se va consulta insa cu angajatorii, poate ca ei vor dori sa ofere astfel de cursuri angajatilor", adauga el.

Pe de alta parte, Eric Trunthamer, purtatorul de cuvant al liberalilor in parlament, a declarat ca "ne gandim daca este posibila introducerea principiului obligativitatii absolviri cursului in cazul unei persoane care solicita ajutorul statului, in special ajutorul de somaj. In fond, e normal ca atunci cand vrei ceva de la stat, statul sa-ti ceara si el ceva". Decizia privind cursurile obligatorii de limba pentru someri sau alti imigranti urmeaza sa fie luata in doua-trei saptamani, precizeaza Rompres....

Forum Romani din Benelux

Forum Romani din Benelux

Forum Romani in Olanda

• Sarbatori fericite!
• OT: My list of Yahoo Groups :)
• Anunturi, calatorii, munca, prietenii, emigratie...

Parintii belgieni beneficiaza de reduceri fiscale

Îmbătrânirea populaţiei în Europa a determinat, în ultimii ani, autorităţile din diverse ţări ale Uniunii să ia decizii pentru încurajarea natalităţii prin aplicarea unor politici adecvate. În Belgia, începând cu 2007, familiile cu unul sau mai mulţi copii având mai puţin de 12 ani beneficiază de noi facilităţi fiscale.

În afara reducerilor la impozitul pe venit, din 2007, părinţii pot deduce din impozitul global şi cheltuielile pentru plata persoanelor angajate să îi supravegheze pe copii în afara programului şcolar. Singura condiţie cerută de autorităţi este ca părinţii în cauză să aibă venituri profesionale în anul pentru care solicită deducerile.

11,20 euro pe zi pentru un copil sub 12 ani

Limita până la care are loc deducerea menţionată este de 11,20 euro pe zi pentru un copil sub 12 ani, pentru «orele normale de după programul oficial la şcoală». Cheltuielile deductibile cuprind perioada de supraveghere a copilului înainte sau după cursurile şcolare, în pauza şcolara, în zilele libere sau sărbatorile legale, cheltuielile pentru acoperirea plăţilor la internat, dacă este cazul, sau a taberelor din vacanţele şcolare, precum şi stagiile de sport, participări la reuniuni ştiinţifice, învăţarea limbilor străine sau stagii culturale. Sunt incluse, totodată, şi cheltuielile de supraveghere a unui copil bolnav, mai ales în cazul în care aceasta este facută în cadrul altei instituţii decât cea şcolară.

Nu sunt deduse cheltuielile cu lecţiile particulare de limbi străine sau alte materii, activităţile care au legatură cu pregătirea şcolarului în afara orelor de clasă, sau cursurile sau activităţile extra-şcolare asigurate de şcoală în cadrul programului de pregătire oficial, inclusiv excursii sau stagii în străinătate, sau înscrierea la un club sportiv.

Legea în cauză cuprinde şi o listă cu instituţiile şcolare sau care asigură supravegherea copiilor – gen creşe, care sunt abilitate să elibereze atestatele necesare solicitării deducerilor menţionate. Oficial sunt recunoscute ca forme de „gardă“ a copiilor atât cele organizate împreună cu şcoala – situaţii adesea iniţiate chiar de şcoală, grădiniţă sau creşă la care copilul stă dimineaţa, la programul oficial, sau de către primaria locală sau asociaţia părinţilor, şi, pe de altă parte, cele recunoscute, subvenţionate şi controlate de autorităţile locale, comunitare sau regionale. Nu se aplică deduceri pentru copiii sub 3 ani, pentru care mamele primesc alocaţie de creştere, similarul concediului de doi ani din România pentru creşterea copilului.

sursa : gandul.info