În afara celui oficial, România mai are un ambasador de seamă în Olanda. Născută la Tecuci şi plecată din România încă de pe vremea comuniştilor, Maricica Mobach-Cojocaru a promis părinţilor săi că-şi va ajuta conaţionalii ori de câte ori va putea. Ca atare, timp de 21 ani, aceasta a coordonat activităţile unei fundaţii, ale cărei acţiuni caritabile au fost apreciate de Casa Regală Olandeză. Drept urmare, pentru meritele sale, românca a fost numită membru în Ordinul Oranje-Nassau, alături de alţi 3.800 de olandezi.
Imaginile cu momentele Revoluţiei din 1989 au sensibilizat-o atât de mult, încât în primăvara anului 1990, Maricica Mobach-Cojocaru s-a decis să facă o vizită la o casă de copii din Buzău. Realitatea întâlnită acolo a fost dură. Copiilor le lipseau multe, dar poate cel mai mult dragostea şi căldura unei familii. În acel an, ajutoarele umanitare au început să ajungă în România prin intermediul fundaţiei olandeze, iar Maricica Mobach-Cojocaru, din postura de secretară, a stabilit relaţiile şi contactele cu autorităţile româneşti. Primul ajutor a fost dat la casa de copii din Buzău, iar apoi au urmat alte centre de plasament.
Dincolo de implicarea organizatorică, românca premiată de Casa Regală Olandeză, a lăsat o parte din sentimentele sale fiecărui om pe care l-a ajutat. Unul dintre cele mai emoţionante momente pe care le-a trăit s-a derulat în cartierul denumit popular Flămânda, din Râmnicu Sărat."Un tânăr orfan nu avea pe nimeni, trăia într-un bordei acoperit cu pungi de plastic, dormea pe jos, n-avea pantofi în picioare şi nu avea nicio perspectivă pentru ziua de mâine. Emoţia ne-a cuprins pe amândoi (n.r. pe ea şi pe fiul ei) şi dintr-o dată erau trei persoane care plângeau în bordeiul tânărului nefericit.", a rememorat doamna Mobach-Cojocaru.
Dincolo de acţiunile caritabile făcute, Maricica Mobach-Cojocaru este femeia care a trăit în două culturi, cea românească şi cea olandeză, dar care nu a uitat niciodată de unde a plecat.
Fundaţia a trimis primele ajutoare în 1989
Pe durata celor 21 de ani de ajutor umanitar, fundaţia olandeză a derulat proiecte deosebite, printre care finantarea construcţiei a 41 de case pentru familii fără adăpost din România, dar şi cumpărarea rechizitelor şcolare pentru mii de copii. De asemenea, s-au îmbunătăţit dotările şcolilor din zona judeţului Buzău, s-au predat lemne pentru iarnă la sute de familii şi s-au trimis mii de pachete cu îmbrăcăminte şi alimente, de Paşte şi de Crăciun. Finanţarea proiectelor pentru anul 2011 a costat 50.000 de euro, bani care au provenit din donaţiile familiilor olandeze.
…
O româncă a atras atenţia Casei Regale Olandeze
