
Prima gală de K1 a fost organizată în 1993 la Tokyo de maestrul Kazuyoshi Ishii. În faţa a 10.000 de spectatori, Branko Cikatici şi-a adjudecat primul titlu de campion al noii discipline. Pentru că evenimentul a stârnit un interes uriaş, organizatorii au decis ca toate finalele să se dispute, din acel moment, în Japonia. În 1994 şi 1995, Peter Aerts, practicant de box thailandez, şi-a trecut în palmares primele două titluri mondiale, iar în 1998 l-a reuşit şi pe cel de-al treilea.
Dacă japonezii au inventat K1-ul, olandezii l-au dus la perfecţiune. Dintre cele 15 finale disputate până în prezent, 12 au fost câştigate de batavi. Alături de Peter Aerts, şcoala de kickbox olandeză a produs valori pe bandă rulantă, printre care şi deţinătorul recordului de finale câştigate, Ernesto Hoost, cu patru succese, sau Remy Bonjasky, campionul din 2003 şi 2004. În ultimii 3 ani, pe Semmy Schilt nu l-a putut opri nimeni. Olandezul de doi metri şi 12 centimetri şi 130 de kilograme a dat de pământ cu toţi adversarii, iar specialiştii spun că nimeni nu-l poate învinge în acest moment.